Tot la câţiva zeci de ani se întâmplă un lucru extraordinar, se face câte o descoperire. Atunci,în lume se iscă mare agitaţie, mare vânzoleală, se fabrică eroi, eroii se refabrică în anti-eroi, unii îl adulează alţii încearcă să îl linşeze, după cum îi dictează adrenalina fiecăruia.
Fără doar şi poate suntem în faţa unei asemenea descoperiri. Eu o numesc revelaţie, pentru că încă simt amprenta mâinii tatălui ceresc, fierbinte, pe circumvoluţiunile mele. Mi-am zis atunci: Andrei, ţi-a pus Dumnezeu mâna în cap. Şi bine mi-am zis.
Stimaţi tovarăşi, sunteţi martori la o descoperire comparabilă în magnitudine cu ce încearcarea fizicienilor de a unifica teoria relativităţii generale a lui Einstein cu teoria cuantică, într-o teorie cuantică a gravitaţiei.
La ce vă gândiţi imediat când pronunţ numele: Marx! Probabil la mii de tomuri inscripţionate caligrafic în auriu – Opere complete, care trebuie degrabă arse în piaţa publică. Dacă aţi mai şi citit ceva, o să vă înmugurească pe emisfera de lemn asocieri ciudate, gen plus-valoarea sau pauperizarea proletariatului, sau alienare. Sau poate vă gândiţi la cei 5 “fraţi” din cinematografia zorilor de secol XX, Chico, Harpo, Groucho, Gummo, Zeppo. Slabe şanse. Sau în caz că aparatul dumneavoastră funcţionează la parametrii standard cât să vă ţină în viaţă, veţi face involuntar o asociere primară din categoria tom-jerry, şi veţi îngăima printre buze… “Engels”. Eu spre exemplu nu mă gândesc nici la mistificatori, nici la măscărici, nici la limbrici…